Despre vin

Ce este vinul ?

Sa incepem cu inceputul, ce este vinul ?Potrivit definiţiei adoptate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (O.I.V.), „Vinul este în exclusivitate o băutură care rezultă din fermentaţia alcoolică completă sau parţială a mustului de struguri”

Ne place tuturor sa spunem ca vinul este mai mult decat o simpla bautura, il consideram un aliment, tot asa cum se spune ca "vinul stimuleaza creatia literara si artistica", dar nu sunt putini cei care considera ca vinul este o creatie artistica, o realizare impinsa adesea aproape de perfectiune ca orice creatie artistica. Adesea se are in vedere ca vinul are si importante efecte terapeutice si de aici vinul...medicament.

Macar partial, toate afirmatiile de mai sus sunt justificate, au un suport in realitate, dar sa nu uitam faptul ca vinul este un produs destinat consumului uman, pentru a fi consumat trebuie sa ajunga la consumator, iar la consumator ajunge prin intermediul pietei ca orice marfa.

Deci vinul este in acelasi timp aliment, stimulent creativ, medicament dar nu in ultimul rand un produs, o marfa.

Sursa: Blog despre viata si vin

Scurt istoric

Din epoca antică Moldova este recunoscută ca o regiune agrară şi producătoare de vin, industria care este considerată cea mai importantă în ţară. Creşterea viţei de vie şi producerea vinului pe teritoriul Moldovei se atestă cu mai mult de 4,000 ani în urmă, pe timpurile când dacii au descoperit producerea vinului din viţa de vie. Această practică a fost ulterior dezvoltată, odată cu aşezările grecilor care au împărtăşit tradiţiile lor de producerea vinului cu băştinaşii, şi în continuare sub dominaţia imperiului roman.

Odată cu formarea statului feudal Moldova, în sec. 14, creşterea viţei de vie s-a dezvoltat mult mai repede. Această ramură s-a bucurat de un succes deosebit pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare care a importat noi soiuri de viţă de vie şi a stimulat producerea vinului de calitate prin crearea funcţiei de paharnic (persoana responsabilă pentru băutura domnitorului), sarcina căruia consta în supravegherea plantaţiilor de struguri şi a producătorilor de vin pentru a asigura producerea unui vin de înaltă calitate. Regula impusă de către acest domnitor a asigurat un impuls suplimentar la dezvoltarea industriei vinicole prin extinderea suprafeţelor pentru cultivarea viţei de vie, îmbunătăţind tehnologiile şi creând beciuri gospodăreşti pentru păstrarea vinului.

La începutul sec. 16 teritoriul a căzut sub dominaţia imperiului Otoman, care interzicea producerea vinului. Astfel pe parcursul următorilor 300 ani viticultura şi producerea vinului a suferit un regres enorm. Oricum, tradiţia şi succesul acestei ramuri au fost reînviate după semnarea tratatului de la Bucureşti în 1812, atunci când regiunea a devenit o provincie a imperiului rus. Nobilimea rusească a preluat activul acestei ramuri şi a început să cultive în mare parte soiurile locale, aşa ca Rara Neagră, Plavai, Galbena, Zghiharda, Bătuta Neagră, Feteasca Albă, Feteasca Neagră, şi altele. Cea de a doua jumătate a sec. 19 s-a bucurat de importurile vinurilor franceze precum şi de sosirea unor vinificatori din Franţa – acesta fiind motivul din care Moldova se bucură la ziua de astăzi de soiri nobile de viţă de vie. De asemenea, pe parcursul acestei perioade, anumite zone vinicole importante din Moldova aşa ca Purcari au căpătat recunoaştere şi faimă la nivel mondial. În felul acesta industria vinicolă înflorea şi către 1837 Moldova producea deja mai mult de 10 milioane de litri pe an.

Ca şi restul Europei, industria vinului din Moldova a suferit în urma atacului de phylloxera pe la finele sec. 19. Oricum  către 1906 plantaţiile de vie şi-au revenit, drept urmare a folosirii abundente a materialului de plantaţie altoit, şi către 1914 Basarabia (teritoriul Moldovei de astăzi) s-a atestat drept o regiune a imperiului rus cu cea mai mare suprafaţă plantată de viţă de vie.

Primul şi cel de-al doilea război mondial au dus la declinul ramurii; multe plantaţii au fost distruse, iar industria a suferit pierderi imense. Doar după finisarea celui de-al doilea război mondial plantaţiile vinicole din Moldova încep să reînvie. Graţie unui efort enorm de replantare desfăşurat în perioada 1950 - 1960 suprafaţa totală plantată cu viţă de vie  a atins 220,000 hectare. Pe parcursul următorilor 20 ani, Moldova a fost cea mai importantă republică a URSS cât priveşte producerea vinului. Fiecare a doua sticlă de vin şi fiecare a treia sticlă de vin spumant era produsă în Moldova.

La mijlocul anilor 1980, industria vinicolă din Moldova a fost iarăşi lovită dureros, de astă dată de politica de interzicere a consumului de  alcool, impusă de şeful statului URSS Mihail Gorbacev. Plantaţiile erau dezrădăcinate în cantităţi masive, iar vinul era distrus. Pentru Moldova aceasta a însemnat o tragedie naţională. După ce Republica Moldova şi-a dobândit independenţa de la Uniunea Sovietică în 1991, industria vinicolă a început să recupereze, dar foarte lent şi dificil.

De când a început privatizarea pe la mijlocul anilor 1990, companiile vinicole au început să investească în echipament modern, să planteze suprafeţe noi cu soiuri europene populare. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă de vie pe parcursul acestei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european.

Sursa: CBI

Acest site a fost elaborat cu suportul financiar al proiectului Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Site-ul nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului SUA.

© 2010–2017. Toate drepturile rezervate. Website by Amigo Logo