14 mai 2010

Recomandări privind facilitarea activităţii producătorilor mici de vinuri
Sergiu Galusca blog

Asociaţia Micilor Producători de Vinuri din Moldova şi Proiectul “Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a organizat o intilnire unde a fost prezentate rezultate Studiului comparativ al cadrului legal viti-vinicol al Republicii Moldova şi a recomandărilor privind facilitarea activităţii producătorilor mici de vinuri care a avut loc Vineri, 14 mai 2010, la Ministerului Agriculturii.

Prezentarea a fost făcută de către specialistul în drept vinicol Diana Lazar şi a fost fost ajutată de catre membrii Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri din Moldova care au adus exemple concrete. Studiul în cauză a fost efectuat în perioada martie-aprilie 2010 cu suportul financiar al proiectului CEED.
(Am anexat Studiul si prezentarea Power Point)

Scopul acestei întilniri a fost să demonstrăm oficialilor că merită să acorde un credit de încredere proiectelor micilor producători de vinuri în Moldova şi pentru aceasta este vital să se modifice legi, regulamente, proceduri din domeniul vinicol ce există la moment, modificări care au fost indentificate.

(vezi prezentarea si studiu mai jos)

Micii producători de vinuri sînt actori importanţi ai sectorului viti-vinicol din ţările producătoare de vin, atît în „Lumea veche” (ţările viti-vinicole europene) producînd pînă la 50% din producţia naţională a unor state (Slovenia, Franţa), cît şi în „Lumea Nouă” (Australia, Noua Zeilandă, SUA, Chili), reprezentînd pînă la 80% din numărul producătorilor de vin (Australia, Noua Zeilandă). Din cele mai vechi timpuri aerau producătorii artizanali de vin, micile gospodării viti-vinicole, denumiţi : „vigneron indépendant” (în Franţa), „vignaioli indipendenti”(în Italia), „vinogradniki-vinarje”(în Slovenia), „vigneron-encaveur indépendant”(în Elveţia), „bodegas familiares”(în Spania), „small wineries” sau „small winemakers” ( în Australia, Noua Zeelandă sau Statele Unite ale Americii). În arealul viti-vinicol românesc micii producători de vinuri, care fac din aceasta activitatea lor profesională, sînt denumiţi fie „mici producători de vin”, fie „mici podgoreni”.”

Micii producători sînt, de regulă, producători independenţi, fiind implicaţi în toate etapele de producere: de la viţa-de-vie, vinificare, pînă la comercializarea propriului vin, asigurînd, astfel, calitatea fiecărei etape de elaborare a vinului şi trasabilitatea produsului. Micii producători de vinuri sînt asimilaţi, de asemenea, întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, fiind organizate, de cele mai dese ori, ca o afacere de familie, producătoare de vinuri cu un pronunţat caracter individual.

În Republica Moldova micii producători de vinuri cad sub incidenţa legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în realitate, nu dispun de careva facilităţi, nici fiscale, nici de natură administrativă sau regulatorie.

Si aici, vreau sa rog, să nu confundaţi termenul de “mic producător de vin” cu “vin ţărănesc”. Vinul ţărănesc este produs „în condiţii rustice” şi poate fi comercializat doar în vrac şi exclusiv doar în reţeaua locală, adică în raza autorităţii administrativ-teritoriale de gradul doi (raionul). Vinul produs de un mic producător de vin este un vin de calitate, destinat cunoscătorilor în vin, restaurantelor şi colecţionarilor de vin, atît în reţeaua naţională, cît şi la export. Micii producători de vin sînt profesionişti ce elaborează vin potrivit tehnologiilor vinicole, de cele mai dese ori, vinuri de calitate superioare, cu denumire de origine sau indicaţie geografică, vinuri îmbuteliate, purtînd eticheta semnată de producătorul vinului.

Din pacate, Moldova a moştenit cadrul legislativ sovietic şi cu citeva retuşuri există şi astazi, obligînd producatorii de vin să se supună la norme şi practici parazitare. La moment, în Moldova regimul juridic al producătorilor de vin este reglementat de legislaţia aplicabilă filierei viti-vinicole şi cadrul normativ general, avem 7 legi, 4 hotărîri de guvern, 4 ordine a fostei Agenţii Moldova Vin. Lista actelor normative enumerate este completată de alte acte normative , de documentaţia normativă, care include printre altele: standarde (aprox.14), coduri de bună practică şi reglementări tehnice; documentaţia tehnologică: reguli generale(5), instrucţiuni tehnice (20), instrucţiuni tehnologice (pe produs, procedeu tehnologic, pe denumire şi marcă de produs).
În schimb, legislaţia UE stabileşte cadrul normativ european pentru sectorul viti-vinicol în principalele 5 acte normative, iar în Australia producătorii de vin sînt supuşi unui număr minim de acte normative, doar 3.

Iar rezultatul îl ştim cu toţii, vinurile “Produced in Australia” se vînd foarte bine în lume, anume datorită faptului că cadrul normativ vitivinicol al Australiei este cel mai transparent, simplu în aplicare şi consolidat. Numărul redus al actelor normative este o garanţie a succesului vinurilor australiene. În plus, aceste acte normative sînt pe larg popularizate şi explicate producătorilor. Aşa cum regulile impuse sînt minime şi echitabile, acestea nu ridică bariere producătorilor, care ţinînd cont că îşi comercializează produsul pe piaţa internă, evită formalităţile ce ţin de regulile de export a vinurilor australiene.

Bariere şi Impedimente în Legislaţia Republicii Moldova Propuneri pentru eradicarea impedimentelor constatate
1. Cadrul normativ aglomerat şi incoerent, unde nu se spune nimic despre mic producător de vinuri Reglementarea categoriei de “mic producător de vin”.

– „mic producător de vin este întreprinderea micro şi/sau mică care produce maximum 300 000 litri de vin pe an şi deţine cel puţin 1 ha şi cel mult 50 ha de viţă de vie, utilizează struguri proprii pentru producerea vinului şi este independentă din punct de vedere juridic de orice altă întreprindere producătoare de vin”.

2. Licenţierea – obstacol primar şi insurmontabil

Condiţii de Licenţiere imposibile:

  • Nu există o listă exhaustivă;
  • Deţinerea în proprietate a “capacităţilor minime de producere”; de ex.: Depozite specializate de 500 m² ; linii de îmbuteliere; instalaţii frigoriferice, etc.
  • Instrucţiuni tehnologice obligatorii;
  • Fabricarea/comercializarea în limita sortimentului anual de producţie

Taxa de licenţiere de 20 000 lei/an – exorbitantă !

Reformarea regulilor de licenţiere.

Pe termen scurt :

Modificarea condiţiilor de licenţiere(art.13 Legea 1100/2000) şi abrogarea Ordinului 16/2004 privind capacităţile minime de producţie:

  • Excluderea obligaţiei de a deţine în proprietate capacităţi minime de producţie
  • Excluderea obligaţiei de a produce în limita prognozei anuale a sortimentului
  • Excluderea obligativităţii documentaţiei tehnologice.

Reducerea taxei de licenţiere pentru micii producători de vin la 2400 lei pe perioada de valabilitate a licenţei (3 ani).

Pe termen mediu/lung:

  • Excluderea licenţierii pentru producerea şi comercializarea vinului;
  • Introducerea obligaţiei de înregistrare gratuită, la demararea activităţii de producere/comercializare a vinului în Registrul naţional al producătorilor de vin şi în Cadastrul viticol naţional;
3. Viticultura - standarde învechite şi descurajatoare;
  • Proiectele de plantare exagerat de scumpe;
  • Reguli de plantare învechite ;
  • Lipsa unei reglementări tehnice pentru calitatea în viticultură.
Suprimarea standardelor vechi privind viticultura şi elaborarea unei reglementări tehnice bazată pe standarde moderne de viticultură;

Reglementarea vinificaţiei de un document unic, complex, privind practicile oenologice şi suprimarea standardelor conexe şi a documentaţiei tehnologice;

5. Certificarea vinurilor – neadecvată, costisitoare şi ineficientă
  • Serviciile de certificare monopolizate;
  • Certificarea în baza documentaţiei normative şi tehnologice!
  • Comisia Centrală de Degustare – statut ambiguu şi obligaţie inutilă.
Reformarea procedurilor de certificare :
  • Pe termen scurt : demonopolizarea serviciilor de certificare,
  • Pe termen lung : instituirea unei noi proceduri de certificare a vinului, prin certificarea ciclului de producţie şi emiterea de declaraţii de conformitate.
  • Suprimarea analizei organoleptice obligatorii la Comisia Centrală de Degustare (cu excepţia DOC/IG);
6. Etichetarea vinurilor
  • Reguli nearmonizate cu standardele OIV şi legislaţia comunitară;
  • Aprobarea obligatorie a etichetei şi aspectului exterior
Excluderea obligaţiei de aprobare a etichetei
7. Fiscalitatea complicată şi dificilă
  • Nu există facilităţi fiscale pentru micii producători de vin;
  • Cota accizului la vinul liniştit este nejustificată pentru o ţară vitivinicolă.

Simplificarea registrelor de evidenţă pentru micii producători:

  • Armonizarea cu prevederile Regulamentului CE 436/2009;
  • Forme liberalizate de înscriere a menţiunilor obligatorii.
8. Reguli de evidenţă împovărătoare şi dificil de administrat
  • 8 Registre de evidenţă zilnică;
  • 3 Declaraţii anuale;
  • Certificat de audit ecologic, Certificat igienice pentru struguri.
  • Sistem ineficient din cauza cadastrului viticol neactualizat.

9. Controale dese şi sancţiuni prea mari

  • Controalele sînt efectuate de fiecare autoritate pe rînd, ceea ce perturbează activitatea unui mic producător;
  • Sancţiunile stabilite pentru încălcarea legislaţiei vitivinicole sunt aceleaşi pentru toate categoriile de producători.
Un control anual complex şi sancţiuni adaptate pentru micii producători de vin.
10. Lipsa de promovare a micilor producători
  • Micii producători nu participă la Ziua Naţională a Vinului
  • Programele naţionale nu prevăd acţiuni de promovare a micilor producători;
  • Micii producători nu sunt incluşi în Drumul Vinului
  • Lipsa de subvenţii sau ajutoare pentru promovare.
Promovarea micilor producători de vin prin :
  • Elaborarea unei strategii şi crearea unui fond pentru promovarea vinurilor moldoveneşti;
  • Introducerea micilor producători de vin în Drumul Vinului şi în Programele turistice naţionale.

Rog să citiţi Studiul şi să putem discuta deschis despre situaţia creata şi propunerile ce au fost indentificate.

Ministerul Agriculturii, în persoana Dlui Ministru Cosarciuc a format un Grup de Lucru care va analiza cele enunţate şi sper eu ca cît mai curînd să vedem că autorităţile vor fi harnice în a schimba lucrurile în domeniu.

La fel, cred în Dl Gheorghe Arpentin, deputat, Preşedintele Uniunii Oenologilor din Moldova, care la comisia agrară din Parlament va putea mai uşor demonstra colegilor de coaliţie ca sunt necesare reforme în ramura viti-vinicolă.

La final, le mulţumesc colegilor de la asociaţie şi Dlor de la CEED/USAID, dar în special Dianei Lazăr, care au facut posibilă să apară acest studiu.

PS. în cadrul întîlnirii am menţionat de cîteva ori că noi căutam soluţii viabile şi nu suntem orientaţi spre conflict cu marii producatori de vinuri din Moldova. Ramura viti-vinicola trebuie sa se solidarizeze pentru binele întregii ţări.



Acest site a fost elaborat cu suportul financiar al proiectului Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Site-ul nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului SUA.

© 2010–2017. Toate drepturile rezervate. Website by Amigo Logo