Despre vin

 

Ce este Vinul?

Vinul este o băutură alcoolică făcută din sucul (mustul) fermentat de struguri.

Tehnic, vinul poate fi făcut din orice fructe (de ex.: mere, merișoare, prune, rodii, etc.), dar dacă este scris doar „vin” pe etichetă, atunci este făcut din struguri.

Ca fapt divers, puteți afla, că o sticlă de vin conține 5 pahare de vin (150 ml fiecare), sau puteți spune, că această sticlă conține aproximativ 950g de struguri, adică circa 520 de struguri. În medie, un vin are 750 de calorii, iar pe lângă apă, mai conține acizi, alcool, zahăr și minerale ca: fier, azot, fosfor, magneziu, potasiu, fluor, sulf și calciu.

Ce sunt Strugurii de Vin?

Majoritatea vinului este făcut din struguri, dar aceștia nu sunt ca cei pe care îi  găsiți într-un magazin alimentar. Strugurii de vin (denumirea latină: Vitis vinifera) sunt mai mici, mai dulci, au pielița groasă și conțin mai multe semințe. Există peste 1.300 de soiuri de struguri de vin, utilizate în producția comercială, dar doar aproximativ 100 din aceste soiuri constituie 75% din podgoriile din întreaga lume.

Există mii de soiuri diferite din specia Vitis vinifera – cel mai răspândit este Cabernet Sauvignon.

Originea termenului “Vintage” (anul roadei)

Strugurii de vin au nevoie de un sezon întreg pentru a se coace și, astfel, vinul este produs doar o dată pe an. De aici vine termenul vintage: „Vint” înseamnă „Vinificație”, iar „age” (vârsta) implică anul în care a fost făcut.

Deci, când vedeți un an înscris pe etichetă, acela este anul în care strugurii au fost culeși și făcuți în vin. Sezonul recoltei în emisfera nordică (Europa, SUA) este din august-septembrie, iar sezonul recoltei în emisfera sudică (Argentina, Australia) este din februarie-aprilie.

Ocazional, veți găsi vinuri fără un an înscris pe etichetă. De obicei, acesta este un cupaj de vin din mai multe recolte la un loc; iar în cazul Șampaniei, aceasta va fi etichetată cu „NV”, ceea ce înseamnă „non-vintage”.

Vin de soi

Un vin soi este obținut în principal dintr-un singur soi de struguri. De obicei, vedem aceste vinuri etichetate după numele soiului de struguri. De exemplu, o sticlă de Riesling este fabricată cu struguri Riesling. E important să cunoașteți, că fiecare țară are reguli diferite pentru cantitatea de soi de struguri inclusă în vin, pentru a fi etichetat ca vin de soi.

Procentul de struguri necesar pentru a eticheta un vin ca vin de soi variază de la o țară la alta, dar, de obicei, trebuie să conțină minim 85% din vinul produs dintr-un singur soi al aceluiași an de recoltă.

Vin de cupaj

Un cupaj de vin este un vin obținut printr-o cupajare (amestec) din mai multe soiuri de struguri.

Cupajul este o metodă tradițională de vinificație, iar astăzi există mai multe cupaje de vin renumite, produse în regiunile vinicole clasice. De obicei, majoritatea vinurilor de cupaj, sunt amestecate împreună după ce se termină fermentarea (și maturarea). Atunci când strugurii sunt amestecați și fermentați împreună, acest amestec se numește sepaj. Un exemplu celebru de sepaj este vinul de Porto.

Gustul vinului

Există mai multe nuanțe, care explică aroma unică a vinului: aciditatea, dulceața, alcoolul, taninii și compușii aromatici produși în fermentație.

Aciditate: Vinul, ca băutură se află la capătul acid al scării pH-ului, de la 2,5 (lămâie) până la 4,5 (iaurt grecesc). Vinul are gust acidulat.

Dulceață: În funcție de ce tip de vin beți, dulceața din vin variază de la a nu avea zahăr deloc până la a fi dulce ca siropul de arțar. Termenul „sec” se referă la un vin fără dulceață.

Alcool: Gustul alcoolului este condimentat, umple cerul gurii și încălzește spatele gâtului. Diapazonul mediu de alcool al vinului este de la aproximativ 10% (alcool în volum) până la 15% volum. Desigur, există câteva excepții: Moscato d’Asti rămâne la 5,5% volum, iar Porto-ul este fortificat cu un brandy neutru care se ridică până la 20% volum.

Tanini: Taninul se găsește în vinurile roșii și contribuie la calitatea astringentă a vinului roșu. Puneți o pungă de ceai negru, umedă, pe limbă pentru a simți un exemplu excelent de gust al taninurilor.

Compușii aromatici: În minusculele detalii ale vinului (fenoli, esteri, alcooli mai mari, acizi, etc.) este locul în care veți găsi complexitatea gustului și aromelor vinului. Fiecare soi de struguri prezintă compuși aromatici la diferite niveluri. Acesta este motivul pentru care, unele vinuri au miros de fructe de pădure, iar altele miros de flori. Un alt factor care contribuie la aromele vinului este maturarea. Aproape toate vinurile roșii sunt maturate în stejar, ceea ce contribuie nu numai la apariția compușilor aromatici ai unui butoi de stejar (cum ar fi vanilia), ci și ca o conductă de expunere a vinului la oxigen. Oxidarea și maturarea produc o gamă de gusturi unice pentru vin, inclusiv gustul plăcut și arome de fructe uscate / flori.

Cele cinci tipuri principale de vin

Toate vinurile pot fi organizate în cinci grupe de bază. În cadrul fiecărui grup există sute de soiuri diferite de struguri și tehnici de vinificație.

Vin roșu
Vin liniștit făcut din struguri negri. Vinurile roșii variază de la ușoare la îndrăznețe.

Vin alb
Un vin liniștit, produs din struguri albi și ocazional negri. Aromele din vinurile albe variază de la ușoare la bogate.

Vin rosé
Vin liniștit din struguri negri, produs prin îndepărtarea pieliței înainte de a colora vinul în roșu intens. Rosé este, de asemenea, făcut prin amestecarea vinului roșu și alb împreună. Ambele tipuri seci și dulci de rosé sunt utilizate pe larg.

Vin spumant
Un stil de vinificație care implică o fermentație secundară care face bule! Vinul spumant poate fi roșu, alb sau rosé și variază de la lejer și sec, la bogat și dulce.

Vin de desert
Un stil de vinificație care implică fortificarea vinului cu spirt. De obicei, vinurile de desert au gust dulce, dar există multe vinuri seci, fortificate, cum ar fi Sherry sec.

 

Scurt istoric al vinului moldovenesc

Din epoca antică, Moldova este recunoscută ca o regiune agrară şi producătoare de vin, o industrie, care este considerată cea mai importantă în ţară. Creşterea viţei de vie şi producerea vinului pe teritoriul Moldovei se atestă cu mai mult de 4,000 ani în urmă, pe timpurile când dacii au descoperit producerea vinului din viţa de vie. Această practică a fost ulterior dezvoltată, odată cu aşezările grecilor care au împărtăşit tradiţiile lor de producere a vinului cu băştinaşii, şi în continuare sub dominaţia imperiului roman.

Odată cu formarea statului feudal Moldova, în sec. XIV, creşterea viţei de vie s-a dezvoltat mult mai repede. Această ramură s-a bucurat de un succes deosebit pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare care a importat noi soiuri de viţă de vie şi a stimulat producerea vinului de calitate prin crearea funcţiei de paharnic (persoana responsabilă pentru băutura domnitorului), sarcina căruia consta în supravegherea plantaţiilor de struguri şi a producătorilor de vin pentru a asigura producerea unui vin de înaltă calitate. Regula impusă de către acest domnitor a asigurat un impuls suplimentar în dezvoltarea industriei vinicole prin extinderea suprafeţelor pentru cultivarea viţei de vie, îmbunătăţind tehnologiile şi creând beciuri gospodăreşti pentru păstrarea vinului.

La începutul sec. XVI teritoriul a căzut sub dominaţia imperiului Otoman, care interzicea producerea vinului. Astfel pe parcursul următorilor 300 ani viticultura şi producerea vinului a suferit un regres enorm. Oricum, tradiţia şi succesul acestei ramuri au fost reînviate după semnarea tratatului de la Bucureşti în 1812, atunci când regiunea a devenit o provincie a imperiului rus. Nobilimea rusească a preluat activul acestei ramuri şi a început să cultive în mare parte soiurile locale, aşa ca Rara Neagră, Plavai, Galbena, Zghiharda, Bătuta Neagră, Feteasca Albă, Feteasca Neagră, şi altele. Cea de-a doua jumătate a sec. XIX s-a bucurat de importurile vinurilor franceze precum şi de sosirea unor vinificatori din Franţa – acesta fiind motivul din care Moldova se bucură la ziua de astăzi de soiuri nobile de viţă de vie. De asemenea, pe parcursul acestei perioade, anumite zone vinicole importante din Moldova. aşa ca Purcari, au căpătat recunoaştere şi faimă la nivel mondial. În felul acesta, industria vinicolă înflorea şi către 1837 Moldova producea deja mai mult de 10 milioane de litri pe an.

Ca şi restul Europei, industria vinului din Moldova a suferit în urma atacului de phylloxera pe la finele sec. XIX. Oricum, către 1906 plantaţiile de vie şi-au revenit, drept urmare a folosirii abundente a materialului de plantaţie altoit şi, către 1914, Basarabia (teritoriul Moldovei de astăzi) s-a atestat drept o regiune a imperiului rus cu cea mai mare suprafaţă plantată de viţă de vie.

Primul şi cel de-al doilea război mondial au dus la declinul ramurii; multe plantaţii au fost distruse, iar industria a suferit pierderi imense. Doar după finalizarea celui de-al doilea război mondial, plantaţiile vinicole din Moldova încep să reînvie. Graţie unui efort enorm de replantare, desfăşurat în perioada 1950 - 1960, suprafaţa totală plantată cu viţă de vie a atins 220 000 hectare. Pe parcursul următorilor 20 ani, Moldova a fost cea mai importantă republică a URSS cât priveşte producerea vinului. Fiecare a doua sticlă de vin şi fiecare a treia sticlă de vin spumant era produsă în Moldova.

La mijlocul anilor 1980, industria vinicolă din Moldova a fost iarăşi lovită dureros, de această dată de politica de interzicere a consumului de  alcool, impusă de şeful statului URSS Mihail Gorbaciov. Plantaţiile erau dezrădăcinate în cantităţi masive, iar vinul era distrus. Pentru Moldova aceasta a însemnat o tragedie naţională. După ce Republica Moldova şi-a redobândit independenţa de la Uniunea Sovietică în 1991, industria vinicolă a început să se recupereze, dar foarte lent şi dificil.

De când a început privatizarea pe la mijlocul anilor 1990, companiile vinicole au început să investească în echipament modern, să planteze suprafeţe noi cu soiuri europene populare. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă de vie pe parcursul acestei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european.

© 2010–2020. Toate drepturile rezervate. Website by amigo.studio